9 principii sănătoase după care ne ghidăm în educarea copilului tău

Acest articol se adresează în primul rând celor care sunt interesați ca fiul sau fiica lor să participe la activitățile extrașcolare.

Pentru a nu încărca cu prea multă informație pagina de prezentare a serviciilor de After School am ales să scriu separat acest articol pentru a evidenția modul în care privesc și abordez eu lucrurile în raport cu copii în timpul activităților de la After School.

Mai jos regăsești cele 9 principii.

1. Îl sprijinim să se simtă integrat în grup, iubit, apreciat și înțeles

Cum?

Căutăm să creăm împreună o atmosferă intimă, de familie și prietenie.

Cu cât numărul de copii de care trebuie să se ocupe simultan un educator e mai mare, cu atât educatorul va fi obligat să își împrăștie atenția și energia în mai multe părți.

Asta conduce la lipsa de conexiune sufletească între educator și copil.

Pentru a facilita crearea unor relații sincere și profunde atât între educator și copii, precum și între copii și de asemenea între educator și părinți, elementul esențial este să menținem un număr mic de copii (5, maxim 7 copii) sub îndrumarea unui singur educator.

Educatorul poate avea astfel atât timpul cât și energia necesare pentru a fi alături de copilul tău în mod real, atunci când are nevoie.

2. îl ajutăm să armonizeze emisfera stângă cu emisfera dreaptă

De ce?

Orice idee, oricât de genială ar fi, fără a fi pusă în practică nu valorează nimic. Intelectul vine cu ideile geniale, însă dacă mâinile și picioarele nu sunt capabile să implementeze ce dictează capul, toate ideile sunt nule.

La școală se pune mult accent pe efortul intelectual, unde copilul folosește preponderent emisfera stângă, rațională, masculină. Asta o să îl facă un bun teoretician. Însă viața e mai degrabă practică decât teoretică.

Ca să compensăm acest dezechilibru, după școală e înțelept să folosim în mod adecvat și armonios emisfera dreaptă, emoțională, creativă, intuitivă, feminină.

Cum?

Pentru asta apelăm la mișcare în aer liber unde învață să își folosească inteligent picioarele, iar prin atelierele de creație învață să își folosească mâinile.

3. Îl îndrumăm să transforme teoria în practică

La acest capitol atelierele de creație și board game-urile sunt instrumente excepțional de utile prin care copilul poate învăța:

• cum să planifice

• cum să gândească strategic

• cum să își facă rost de resurse

• cum să își gestioneze corect resursele

• cum să colaboreze

• cum să implementeze
  

În timpul acestor jocuri sunt atent să observ ce tendințe naturale există în copil și caut să înțeleg cum pot fi canalizate într-o direcție ascendentă.

4. Îl învățăm să se raporteze într-un mod inteligent și sănătos la greșeli

Frica de a nu greși este extraordinar de adânc înrădăcinată în subconștientul nostru. Deși întreaga societate e de-a dreptul obsedată de frica de eșec, totuși cu un mindset sănătos, cu puțină răbdare și tenacitate frica de a nu greși poate fi combătută.

Orice greșeală poate fi condamnată sau poate fi privită ca o oportunitate de învățare. E alegerea noastră. Adevărul este că cine nu îndrăznește să greșească, rămâne un om mediocru.

Din aceste motive caut în toate împrejurările să încurajez cât mai des copiii să îndrăznească să greșească.

5. Îi stimulăm simțul asumării responsabilității

În cadrul diferitelor activități îl voi încuraja cu regularitate să se străduiască:

• să ducă lucrurile începute la bun sfârșit, chiar dacă pe parcurs tinde să se demotiveze;

• să își rezolve problemele și singur, nu doar prin intervenția mea sau a unei autorități din exterior;

• să elimine plictiseala prin inițiative proprii, nu așteptând să fie distrat de ceilalți;

• să își manifeste liber creativitatea și totodată să păstreze spațiul și lucrurile în ordine;

• să facă curat (prin rotație, fiecare copil își spală vasele în care a mâncat, mătură și curăță masa atât pentru sine, cât și pentru ceilalți).

În felul acesta învață gradat, atât să fie un bun jucător de echipă, capabil să respecte implicarea și eforturile celorlalți, cât și să fie un bun lider.

6. Îl educăm să devină un om de încredere, care se ține de cuvânt

Din punctul meu de vedere e important să învețe să se țină de cuvânt nu doar față de ceilalți, ci mai ales față de sine însuși. Pentru ca ceilalți să poată avea încredere în tine, mai întâi trebuie să ai tu însuți încredere.

Pentru a stimula dezvoltarea acestei încrederi sunt atent la comportamentul fiecărui copil și caut să intervin prompt, chiar în mijlocul acțiunii, pentru a corecta pe cât posibil pe loc orice carență de limbaj sau caracter care ar putea conduce la diminuarea încrederii în sine sau în ceilalți.

Pentru situațiile când, din varii motive ce apar spontan, nu se poate interveni pe loc, am grijă ca periodic să realizăm exerciții de igienă mentală și emoțională, astfel încât posibilele mici ”accidente” să fie tratate.

7. Îl inspirăm să îi trateze pe ceilalți de la egal la egal

Copii învață prin imitație și experiențe, nu prin acumularea de noi și noi informații.

Din acest motiv le sunt atât educator, cât și partener de joacă. Mă cobor la nivelul lor ori de câte ori e nevoie și comunic cu ei foarte deschis și transparent. Le dau de înțeles că sunt om ca și ei, că am emoții ca și ei, că am griji ca și ei, că știu să mă bucur de viața ca și ei. Astfel copilul va înțelege gradat nu doar că eu sunt egalul lor, ci și că pentru mine toții copiii sunt egali, nu am copii favoriți, ci îi tratez cu egalitate, obiectivate și respect pe fiecare în parte.

8. Îl învățăm să fie autentic fără să îi rănească, pe cât posibil, pe ceilalți

Asta e o sarcină foarte grea. E grea pentru că e foarte dificil să fii autentic într-o lume care are drept valoare principala ipocrizia. Șeful acestei lumi este Egoul, iar scutul Egoului este ipocrizia.

Noi nici măcar nu știm cine suntem cu adevărat, deci cum am putea fi autentici?

Și chiar dacă suntem autentici 100%, totuși Egoul celorlalți va fi cu siguranță rănit. Ce putem face în schimb este să ne străduim, căci fără străduință nu vom ajunge niciodată să ne manifestăm grandoarea interioară și adevăratul potențial.

Străduința va fi prezentă în discuțiile de mini-coaching, discuții în care copilul va fi ghidat să folosească și să asimileze gradat anumite formule de comunicare asertivă care, chiar dacă nu vor elimina total suferința, măcar o pot diminua considerabil și implicit vor învăța cum să o controleze.

9. Participăm la îmbunătățirea relației copilului cu voi, ca și părinți

Pentru ca relațiile să fie armonioase, în ciclul copil - părinte - educator - copil, e necesar să existe valori comune, principii de viață comune și reguli de conduită pe cât posibil comune.

Pentru a stabili un astfel de liant sunt necesare, cu o oarecare regularitate, discuții deschise și transparente între mine și voi, ca și părinți, despre eventualele probleme apărute, astfel încât copilul să simtă că lucrăm în echipă, că există congruență între noi și că este ascultat și iubit. Discuțiile pot fi punctuale, în privat sau, atunci când este necesar, stabilim de comun acord o ședință cu părinții.

Suplimentar, dacă simțiți util sau necesar, există și posibilitatea de a te/vă îndruma în cadrul unor ședințe de coaching pentru adulți.

Dacă ești interesat să colaborăm scrie-mi pe whatsapp la 0732 472 934 sau contactează-mă aici.

Cu recunoștință, Marcus